Je was op zoek naar: lähenemiskriteeriumid (Estisch - Roemeens)

lähenemiskriteeriumid
criterii de convergență

maastrichti lähenemiskriteeriumid
criteriile de convergenă de la maastricht

1.3 lÄhenemiskriteeriumid
criteriile de convergenŢĂ

ametliku vahetuskursi määrab nõukogu, kui liikmesriik on täitnud lähenemiskriteeriumid.
rata de conversie este fixată de consiliu ue odată ce un stat membru a îndeplinit criteriile de convergenţă.

lähenemiskriteeriumid: enne euro kasutuselevõttu peavad kõik eli liikmesriigid täitma neli kriteeriumi.
rezerve minime obligatorii: nivelul minim alrezervelor pe care instituţiile de credit sunt obligatesă le deţină la banca centrală.

need on maastrichti kriteeriumid ehk lähenemiskriteeriumid, mis peaksid tagama rahaliidu tõrgeteta toimimise.
tratatul de la maastricht a formulat obiectivul monedei unice şi a stabilit condiţiile pentru adoptarea acesteia.

taustinfo 5.2 lÄhenemiskriteeriumid võttes arvesse tarbijahinnaindeksi abil, määratluste erinevust riigiti.”
inflaţia se calculează cu ajutorul indicelui preţurilor de consum pe o bază comparabilă, ţinând seama de diferenţele dintre definiţiile naţionale”.

1.1 euroopa lõimumine 1.2 majanduslik lõimumine 1.3 lähenemiskriteeriumid 1.4 euroala põhinäitajad
1.1 integrarea europeană 1.2 integrarea economică 1.3 criteriile de convergenţă 1.4 caracteristicile principale ale zonei euro

ekp peavad olema täidetud lähenemiskriteeriumid (vt taustinfo 5.2, mis sisaldab üksikasjalikumat kirjeldust).
o ţară din ue poate adopta moneda euro ulterior, dar numai după îndeplinirea criteriilor de convergenţă (pentru o descriere mai detaliată, a se vedea caseta 5.2).

kolmandaks peavad lähenemiskriteeriumid olema täidetud tegelike andmete põhjal. neljandaks tuleb lähenemiskriteeriume kohaldada järjepidevalt, läbipaistvalt ja lihtsalt.
În al patrulea rând, modalitatea de aplicare a criteriilor de convergenţă trebuie să fie consecventă, transparentă şi simplă.

kuigi kõik riigid, kes tahavad euroalaga liituda, peavad täitma lähenemiskriteeriumid, võib tegelik euro kasutuselevõtmise protsess hilisemate liitujate seas suuresti erineda.
chiar dacă toate statele care vor să se alăture zonei euro trebuie să respecte criteriile de convergenă, procesul efectiv de introducere a euro poate să varieze în cazul ultimilor intrai.

majandusja rahaliidu eellugu 1.1 euroopa lõimumine 1.2 majanduslik lõimumine 1.3 lähenemiskriteeriumid 1.4 euroala põhinäitajad 1.5 euro kasulikkus
drumul spre uniunea economică și monetară 1.1 integrarea europeană 1.2 integrarea economică 1.3 criteriile de convergenţă 1.4 caracteristicile principale ale zonei euro 1.5 avantajele euro

ekp ja komisjoni esitatud lähenemisaruannete põhjal võib riigipeade või valitsusjuhtide tasandil kogunev nõukogu pärast euroopa parlamendiga konsulteerimist teha komisjoni ettepanekul otsuse, kas liikmesriik on täitnud lähenemiskriteeriumid ja anda loa euroalaga ühinemiseks.
pe baza rapoartelor de convergenţă prezentate separat de bce ^ i de comisie ^ i pe baza unei propuneri a comisiei, consiliul, reunit la nivel de ^ e fi de stat sau de guvern, poate decide, după consultarea parlamentului european, cu privire la gradul de îndeplinirea criteriilor de către un stat membru, permiţându-i acestuia să adere la zona euro.

1. jaanuaril 2009 sai euroala kuueteistkümnendaks liikmesriigiks slovakkia. see leidis aset pärast seda, kui eli nõukogu otsustas 8. juulil 2008, et slovakkia on täitnud lähenemiskriteeriumid.
la data de 1 ianuarie 2009, slovacia a devenit al 16-lea stat membru al ue care a aderat la zona euro, ca urmare a deciziei consiliului ue din 8 iulie 2008 prin care a fost confirmată îndeplinirea criteriilor de convergenţă de către slovacia.

pärast seda on lähenemiskriteeriumid täitnud ja euroalaga ühinenud veel sloveenia (1. jaanuaril 2007) ning küpros ja malta (1. jaanuaril 2008).
alte state membre au îndeplinit între timp criteriile de convergenţă și sau alăturat zonei euro – slovenia la 1 ianuarie 2007, cipru și malta, la 1 ianuarie 2008.

kui kreeka ühines emu kolmanda etapiga 1. jaanuaril 2001, tõusis osalevate liikmesriikide arv kaheteistkümneni. see leidis aset pärast seda, kui euroopa liidu nõukogu otsustas 19. juunil 2000, et kreeka on täitnud lähenemiskriteeriumid.
numărul statelor membre participante sa majorat la 12 la data de 1 ianuarie 2001, atunci când grecia a intrat în cea de-a treia etapă a uem, ca urmare a unei decizii adoptate la 19 iunie 2000 de către consiliul ue prin care se r e cu n o ^ t ea îndeplinirea criteriilor de convergenţă de către această ţară.

hiljemalt 1996. aasta märtsiks koostab komisjon (eurostat) koostöös liikmesriikidega asutamislepingu artiklis 109j (lähenemiskriteeriumid) nimetatud aruande eesmärgil vahekokkuvõtte iga liikmesriigi tarbijahinnaindeksitest. need indeksid põhinevad täielikult või osaliselt siseriiklike tarbijahinnaindeksite aluseks olevatel andmetel, mida kohandatakse eelkõige järgmiselt:
cel mai târziu până în martie 1996, comisia (eurostat), în colaborare cu statele membre, elaborează în vederea raportului menţionat în art. 109j din tratat ("criterii de convergenţă") un set provizoriu de indici ai preţurilor de consum pentru fiecare stat membru. aceşti indici se bazează în întregime pe datele cu ajutorul cărora s-au calculat indicii naţionali existenţi ai preţurilor de consum, ajustate în special după cum urmează: