Você procurou por: estera (Romeno - Maori)

estera a trimes să spună lui mardoheu:
katahi ka ki a ehetere kia whakahokia tenei kupu ki a mororekai

estera a răspuns: ,,iată ce cer şi ce doresc.
katahi ka whakautu a ehetere, ka mea, ko taku i mea ai maku, ko taku i tono ai

estera a însărcinat pe hatac să se ducă să spună lui mardoheu:
katahi a ehetere ka korero ki a hataka, a hoatu ana e ia he kupu ki a mororekai, hei mea

mardoheu a plecat, şi a făcut tot ce -i poruncise estera.
heoi haere ana a mororekai, meatia ana e ia nga mea katoa i whakahaua ki a ia e ehetere

pe cînd îi vorbeau ei încă, au venit famenii împăratului şi au luat îndată pe haman la ospăţul pe care -l pregătise estera.
i a ratou e korero ana ki a ia, ka tae mai nga rangatira ruma a te kingi, porangi tonu, hei arahi mo hamana ki te hakari i taka e ehetere

estera a fost dusă la împăratul ahaşveroş, în casa împărătească, în luna zecea, adică luna tebet, în al şaptelea an al domniei lui.
heoi ka mauria a ehetere ki a kingi ahahueruha, ki tona whare kingi, i te tekau o nga marama, ko tepete hoki taua marama, i te whitu o nga tau o tona kingitanga

mardoheu a avut cunoştinţă de lucrul acesta, şi a dat de ştire împărătesei estera, care l -a spus împăratului din partea lui mardoheu.
na kua mohiotia taua mea e mororekai, a ka whakaaturia e ia ki a ehetere, ki te kuini; korerotia ana e ehetere ki te kingi i runga ano i te ingoa o mororekai

estera a răspuns: ,,apăsătorul, vrăjmaşul, este haman, răul acesta!`` haman a rămas îngrozit în faţa împăratului şi a împărătesei.
ano ra ko ehetere, he hoariri, he hoa whawhai, anei ko te hamana kino nei. katahi ka mataku a hamana i te aroaro o te kingi raua ko te kuini

estera a răspuns: ,,dacă împăratul găseşte cu cale, să vină împăratul astăzi cu haman la ospăţul pe care i l-am pregătit.``
ano ra ko ehetere, ki te mea he pai ki ta te kingi, kia haere mai te kingi raua ko hamana aianei ki te hakari kua oti i ahau te taka mana

întărind ţinerea acestor zile purim, la vremea hotărîtă, cum le rînduiseră iudeul mardoheu şi împărăteasa estera pentru ei, şi cum şi le rînduiseră şi pentru ei înşişi şi pentru sămînţa lor, cu prilejul postului lor şi ţipetelor lor.
kia whakapumautia enei ra o purimi i nga wa e tika ai, kia pera me ta mororekai hurai raua ko kuini ehetere i whakatakoto ai ma ratou; me ta ratou ano i whakatakoto ai hei tikanga ma ratou, ma o ratou uri, ara nga nohopuku, me ta ratou tangi

estera a răspuns: ,,dacă împăratul găseşte cu cale, să fie îngăduit iudeilor cari sînt la susa să facă şi mîne după porunca de azi, şi să spînzure pe lemn pe cei zece fii ai lui haman.``
ano ra ko ehetere, ki te pai te kingi, tukua nga hurai i huhana apopo kia mea i nga mea o te ture o tenei ra, kia whakairihia nga tama kotahi tekau a hamana ki runga ki te rakau

el creştea pe hadasa, adică estera, fata unchiului său; căci ea n'avea nici tată nici mamă. fata era frumoasă la statură şi plăcută la vedere. după moartea tatălui şi a mamei sale, mardoheu o luase de suflet.
na he mea atawhai nana a haraha, ara a ehetere, te tamahine a tona matua keke; no te mea kahore ona papa, ona whaea, a he atanga taua kotiro, he ataahua; i te matenga hoki o tona papa, o tona whaea, ka tangohia ia e mororekai hei tamahine mana