Şunu aradınız:: animae (Latince - Romence)

et erit vita animae tuae et gratia faucibus tui
căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.

ecce enim deus adiuvat me dominus susceptor animae mea
o! cine va face să pornească din sion izbăvirea lui israel? cînd va aduce dumnezeu înapoi pe prinşii de război ai poporului său, iacov se va veseli, şi israel se va bucura.

eramus vero universae animae in navi ducentae septuaginta se
În corabie eram de toţi: două sute şaptezeci şi şase de suflete.

res iudicasti domine causam animae meae redemptor vitae mea
doamne, tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa!

alius vero moritur in amaritudine animae absque ullis opibu
altul moare, cu amărăciunea în suflet, fără să se fi bucurat de vreo fericire,

aqua frigida animae sitienti et nuntius bonus de terra longinqu
ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

animae hominum sexus feminei quae non cognoverant viros triginta duo mili
şi treizeci şi două de mii de suflete, adică femei cari nu cunoscuseră împreunarea cu un bărbat.

abominabilis ei fit in vita sua panis et animae illius cibus ante desiderabili
atunci îi este greaţă de pîne, chiar şi de bucatele cele mai alese.

desiderium animae eius tribuisti ei et voluntate labiorum eius non fraudasti eum diapsalm
să-Şi aducă aminte de toate darurile tale de mîncare, şi să primească arderile tale de tot! (oprire.)

in domino confido quomodo dicitis animae meae transmigra in montes sicut passe
cel rău, în mîndria lui, urmăreşte pe cei nenorociţi, şi ei cad jertfă curselor urzite de el.

effunde frameam et conclude adversus eos qui persequuntur me dic animae meae salus tua ego su
Înălţaţi pe domnul, împreună cu mine. să lăudăm cu toţii numele lui! -

et nunc suadeo vobis bono animo esse amissio enim nullius animae erit ex vobis praeterquam navi
acum vă sfătuiesc să fiţi cu voie bună; pentrucă nici unul din voi nu va pieri; şi nu va fi altă pierdere decît a corăbiei.

cumque quaesieris ibi dominum deum tuum invenies eum si tamen toto corde quaesieris et tota tribulatione animae tua
Şi dacă de acolo vei căuta pe domnul, dumnezeul tău, Îl vei găsi dacă -l vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

dixitque ad eos si placet animae vestrae ut sepeliam mortuum meum audite me et intercedite apud ephron filium soo
Şi le -a vorbit astfel: ,,dacă găsiţi cu cale să-mi îngrop moarta şi s'o iau dinaintea ochilor mei, ascultaţi-mă, şi rugaţi pentru mine pe efron, fiul lui Ţohar,

cunctae animae quae ingressae sunt cum iacob in aegyptum et egressae de femore illius absque uxoribus filiorum sexaginta se
sufletele cari au venit cu iacov în egipt şi cari ieşiseră din el, erau în totul şasezeci şi şase, fără să numărăm nevestele fiilor lui iacov.

agnitio vultus eorum respondit eis et peccatum suum quasi sodomae praedicaverunt nec absconderunt vae animae eorum quoniam reddita sunt eis mal
Înfăţişarea feţei lor mărturiseşte împotriva lor, şi, ca sodomiţii, îşi dau pe faţă nelegiuirea, fără s'o ascundă. vai de sufletul lor, căci îşi pregătesc rele!

et ait mulier ad eum ecce tu nosti quanta fecerit saul et quomodo eraserit magos et ariolos de terra quare ergo insidiaris animae meae ut occida
femeia i -a răspuns: ,,Ştii ce a făcut saul, cum a nimicit din ţară pe ceice cheamă morţii şi pe ceice ghicesc viitorul: pentruce dar întinzi o cursă vieţii mele, ca să mă omori?``

et locuti sunt invicem merito haec patimur quia peccavimus in fratrem nostrum videntes angustiam animae illius cum deprecaretur nos et non audivimus idcirco venit super nos ista tribulati
ei au zis atunci unul către altul: ,,da; am fost vinovaţi faţă de fratele nostru; căci am văzut neliniştea sufletului lui, cînd ne ruga, şi nu l-am ascultat! pentru aceea vine peste noi necazul acesta.``

dixitque ioas ad sacerdotes omnem pecuniam sanctorum quae inlata fuerit in templum domini a praetereuntibus quae offertur pro pretio animae et quam sponte et arbitrio cordis sui inferunt in templum domin
ioas a zis preoţilor: ,,tot argintul închinat şi adus în casa domnului, argintul ieşit la numărătoare, şi anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după preţuirea făcută, şi tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la casa domnului,

et perrexit in desertum via unius diei cumque venisset et sederet subter unam iuniperum petivit animae suae ut moreretur et ait sufficit mihi domine tolle animam meam neque enim melior sum quam patres me
el s'a dus în pustie unde, după un drum de o zi, a şezut subt un ienuper, şi dorea să moară, zicînd: ,,destul! acum, doamne, ia-mi sufletul, căci nu sînt mai bun decît părinţii mei.``