Şunu aradınız:: lex semper et loquitur (Latince - Romence)

semper et ubique suscipimus optime felix cum omni gratiarum action
lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulţămita, în toată vremea şi în tot locul.

bonum autem aemulamini in bono semper et non tantum cum praesens sum apud vo
este bine să fii plin de rîvnă totdeauna pentru bine, nu numai cînd sînt de faţă la voi.

audentes igitur semper et scientes quoniam dum sumus in corpore peregrinamur a domin
aşa dar, noi întotdeauna sîntem plini de încredere; căci ştim că, dacă sîntem acasă în trup, pribegim departe de domnul, -

beati viri tui et beati servi tui hii qui stant coram te semper et audiunt sapientiam tua
ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, cari sînt necurmat înaintea ta, cari aud înţelepciunea ta!

occurristi laetanti et facienti iustitiam in viis tuis recordabuntur tui ecce tu iratus es et peccavimus in ipsis fuimus semper et salvabimu
tu ieşi înaintea celor ce împlinesc cu bucurie dreptatea, celor ce umblă în căile tale, şi îşi aduc aminte de tine. dar te-ai mîniat, pentrucă am păcătuit: vom suferi noi vecinic, sau putem fi mîntuiţi?

secundum expectationem et spem meam quia in nullo confundar sed in omni fiducia sicut semper et nunc magnificabitur christus in corpore meo sive per vitam sive per morte
mă aştept şi nădăjduiesc cu tărie că nu voi fi dat de ruşine cu nimic; ci că acum, ca totdeauna, hristos va fi proslăvit cu îndrăsneală în trupul meu, fie prin viaţa mea, fie prin moartea mea.

et requiem tibi dabit dominus semper et implebit splendoribus animam tuam et ossa tua liberabit et eris quasi hortus inriguus et sicut fons aquarum cuius non deficient aqua
domnul te va călăuzi neîncetat, îţi va sătura sufletul chiar în locuri fără apă, şi va da din nou putere mădularelor tale; vei fi ca o grădină bine udată, ca un izvor ale cărui ape nu seacă.

qui ambulat in iustitiis et loquitur veritates qui proicit avaritiam ex calumnia et excutit manus suas ab omni munere qui obturat aures suas ne audiat sanguinem et claudit oculos suos ne videat malu
celce umblă în neprihănire, şi vorbeşte fără vicleşug, celce nesocoteşte un cîştig scos prin stoarcere, celce îşi trage mînile înapoi, ca să nu primească mită, cel ce îşi astupă urechea să n'audă cuvinte setoase de sînge, şi îşi leagă ochii ca să nu vadă răul,